[oberlist] #1 SPAȚII PUBLICE - buletin lunar (aprilie 2015)

Vladimir US vladimir at oberliht.org.md
Sat Apr 11 11:15:00 CEST 2015


http://biblioteca.oberliht.com/2015/04/10/buletin-1/



# APELURI

Tabăra de Idei: Construiește-ți Orașul – apel de participare
22-25 septembrie 2015
Stockholm, Suedia

Fundația Culturală Europeană (FCE) lansează un apel deschis pentru  
idei inovatoare ce implică comunitățile și cultura în procesul de  
modelare, administrare și re-inventare a orașelor în care trăim și  
suburbiilor lor să contribuie la Tabăra de Idei 2015: Construiește- 
ți Orașul. FCE încurajează ”creatorii de idei și schimbare”  
să re-imagineze și re-inventeze orașul ca parte a programului  
Connected Action for the Commons.

Construiește-ți Orașul – tema Taberei de Idei 2015 – este despre  
aplicarea principiilor și eticii bunurilor colective în procesul de  
transformare a orașului, comunităților și economiei sale. Căutăm  
propuneri care explorează modurile în care oamenii lucrează  
împreună la dezvoltarea orașelor, suburbiilor sau satelor lor într- 
o manieră durabilă, prin cooperare socială și participare activă.

Vor fi alese 50 cele mai originale și inovatoare idei. Aplicanții  
selectați vor fi invitați să participe la a doua ediție anuală a  
Taberei de Idei, care va avea loc în Suedia între 22-25 septembrie.  
Tabăra de Idei este o platformă ce sprijină colaborarea și schimbul  
deschis și care dorește să creeze puternice colaborări trans- 
sectoriale.
Data limită pentru trimiterea aplicațiilor este luni, 13 Aprilie 2015.

apelul integral in RO / RU / EN

Pentru mai multă informație și pentru completarea formularului on- 
line de aplicație, vizitați Idea Camp 2015 – Open Call lab.
Formularul de participare poate fi descărcat la acest link.

# IDEI ȘI PRACTICI

1. Iurii Amossov despre Noul Urbanism: ”Noul urbanism, despre care  
în Rusia nu se știe încă aproape nimic – reprezintă o încercare  
de luptă contra creșterii necontrolate a orașului prin restabilirea  
spiritului comunitar și sentimentului comunității. Noul urbanism  
combină elemente de arhitectură, planificare și urbanism, adunate  
în jurul cîtorva idei-cheie. Aceste idei sunt folosite la toate  
nivelele – de la planificarea unor regiui în cadrul orașului la  
planificarea unui cartier nu prea mare. Ideea principală a acestei  
strategii de dezvoltare – oamenii trebuie să trăiască, muncească  
și să se odihnească în același loc.
Un concept crucial pentru noul urbanism este cel al ”celor cinci  
minute de mers pe jos”. La o asemenea distanță (aproximativ un  
sfert de milă sau 450 metri) de fiecare casă trebuie să fie  
amplasate o stație de transport public, magazine, clădiri publice,  
spații pentru copii, locuri de odihnă și alte locuri de destinație  
cotidiană. Această distanță convențională desemnează  
”comunitatea” în limitele orașului. Deplasarea se face pe jos, pe  
bicicletă sau pe mașină – pentru fiecare călător trebuie să fie  
drumul său comod. O asemenea comunitate este celula de bază a noului  
oraș.”
legătura: http://expert.ru/expert/2005/17/17ex-nauka2_5595/

2. Bugetul Participativ

Victor Chironda propune, pe Platzforma.md, inițierea procesului de  
implementare, în Chișinău, a bugetului participativ. ”Atunci cînd  
reprezentanții primăriei nu te mai reprezintă nu îți rămâne  
decît să te implici singur și să preiei controlul asupra  
situației. Așa au și făcut locuitorii orașului Porto Alegre, unul  
dintre cele mai populate oraşe din sudul Braziliei. Ei au implementat  
Bugetul Participativ – un proces prin care cetăţenii îşi  
prezintă cererile şi priorităţile pentru administrarea urbană,  
influenţând, prin discuţii şi negocieri, modul în care  
municipalitatea face alocările bugetare. Începând din 1989, toate  
repartiţiile bugetare pentru asistenţă socială din Porto Alegre au  
fost făcute numai la recomandarea delegaţilor populaţiei şi cu  
aprobarea consiliului local. Bugetul participativ a dus la  
îmbunătăţirea serviciilor de utilitate publică din Porto Alegre.  
Conectările la reţeaua de apă şi canalizare, spre exemplu, au  
crescut de la 75% din totalul gospodăriilor în 1988, la 98% în 1997.  
În mai puţin de un deceniu, numărul celor care participă la  
alcătuirea bugetului a atins 40.000 pe an, ilustrând capacitatea BP  
de a spori gradul de implicare al cetăţenilor. De atunci, BP a fost  
adoptat de sute de oraşe din întreaga lume şi chiar şi de unele  
guverne. Cu anumite deosebiri, bugetul participativ presupune adunări  
publice ce oferă cetăţenilor obişnuiţi şansa de a dezbate şi a  
exercita un oarecare grad de control asupra modului în care sunt  
cheltuiţi banii publici.”

Tot la acest subiect, Cosmin Vișan împărtășește experiența de  
implementare a bugetului participativ în orașul Cluj: ” Ce s-a  
întâmplat, de fapt, cu BP la Cluj? Pentru a avea o viziune cât mai  
completă, trebuie să ne gândim la trei etape: etapă de revendicare,  
cea de conlucrare şi cooperare şi cea de implementare. Toate sunt  
importante, chiar dacă cele mai vizibile sunt doar prima şi ultima.  
În etapă de revendicare, un grup de organizaţii şi cetăţeni,  
începând cu Adi Dohotaru şi Tinerii Mânioşi, au propus o bugetare  
participativă inspirată de Porto Alegre. Ideea era de a adopta un  
model de democraţie participativă care să ia din putere de la  
politicieni şi să o dea cetăţenilor. Cetăţenii, după cum am mai  
pomenit, ar fi decis cum se cheltuiesc banii publici, în dezbateri  
deschise tutoror. Revendicarea a avut un anumit succes, în vara lui  
2012, în cursul alegerilor locale. Candidatul Boc s-a declarat în  
favoarea unor procese participative, care însă, nu au fost numite  
concret. După alegeri, procesul de persuasiune a continuat şi s-a  
părut, la un moment dat, că Primăria a acceptat. Membrii  
societăţii civile au aflat, din ziare, că Primarul a decis să facă  
un pilot BP pe Mănăştur. Surpriză plăcută, motiv de jubilaţie, o  
victorie a societăţii civile? Poate că da, considerând că  
Primăria a invitat ONG-uri, experţi din mediul acadmic, activişti  
să constitue un grup de lucru, unde să decidă de comun acord asupra  
unui proiect de buget participativ, pe care Primăria şi-l va asuma.  
Grupul s-a format şi aşa s-a intrat în a două etapă, cea de  
conlucrare şi cooperare între Primărie şi societatea civilă.  
Atenţie însă şi poate o lecţie pentru viitor: să notăm felul în  
care puterea a acceptat idea de BP. În timpul alegerilor în mod vag,  
cu o schimbare de limbaj, acela de ‘procese participative’ care  
pare nesemnificativ la început. Un alt lucru interesant e felul în  
care pilotul a fost anunţat: în presă, pe neaşteptate, un fel de  
anunţ tip ‘fiat lux’ provenind de sus în jos, şi fără  
prevenire prealabilă. Acestea pot părea detalii, dacă nu am ştii  
că tot restul procesului a continuat exact în acelaşi registru.  
(…) Ar fi uşor de zis că societatea civilă a fost manipulată, co- 
optată, folosită de Primărie pentru scopurile proprii de  
legitimizare, că a pierdut o bătălie de uzură, că a fost roasă de  
sistem, de nişte profesionişti. Ar fi uşor fiindcă, în parte, e  
adevărat. Dar, înainte de a ne îndrepta degetul acuzator către  
putere, ar trebui văzut şi că o societate civilă dezbinată, ce  
cade prea repede în acuze personale, ce nu are o strategie de  
negociere stabilită în prealabil şi o viziune clară a ceea ce  
doreşte, va fi uşor de manipulat prin manevre de întârziere,  
legalisme facile şi promisiuni nebuloase. La fel, tentaţia  
activiştilor în a se erija în experţi ai democraţiei, un fel de  
clasă de profesionişti în antecameră, îi îndeamnă să fie  
precauţi cu puterea, să nu strice relaţiile sau să pericliteze  
finanţările pe proiecte. Pe de o parte, avem un proiect de  
democratizare, acest BP de tip Porto Alegre, care nu provine în mod  
organic din rândul mediului activist, ci este o idee preluată din  
cărţi cetite şi articole de pe net. Pe de altă parte, există  
realitatea unui proiect finanţat de primărie, care e ceva concret, ce  
face bine în comunitate. Şi atunci mizele sunt inegale, fiindcă sau  
îţi periclitezi finaţarea (chiar dacă nu ar fi adevărat, şi  
Primăria nu face aşa ceva, ajunge să existe o mică frică) sau  
adopţi o poziţie ‘mai rezonabilă.’ În acest scenariu, raţiunea  
jocului dictează un singur câştigător…”
legătura: http://www.socialeast.ro/galusca-democratiei-participative/



3. Barcelona en Comú

Barcelona en Comú – o platformă independentă ce adună diverse  
grupuri de activiști (Ada Colau din mișcarea anti-evicție), ONG-uri  
și inițiative civile. Barcelona en Comú este mai mult decît o  
alianță politică construită cu scopul de a cîștiga alegerile din  
Barcelona – e o ”platformă cetățenească”, un vehicul pentru  
societatea civilă și mișcările sociale pentru a aduce munca lor în  
stradă și în comunitate. Platforma a apărut prin colaborarea și  
munca comună a unor mișcări sociale, organizații din societatea  
civilă și grupuri comunitare, multe dintre care au forjat relații  
apropiate în cadrul mișcării alter-globaliste de la începutul  
anilor 2000 și mai recent, în cadrul mișcării Idignados. Un  
puternic curent de participare civică era evident încă de la  
început, și acesta a fost intensificat de întîlnirile din cartiere,  
un proces deschis de selectare a candidaților și utilizarea  
instrumentelor on-line pentru o participare și transparență mai mare.
citește mai multe aici: https://www.opendemocracy.net/can-europe-make-it/mick-byrne/reinventing-urban-democracy-in-barcelon 
a



4. The Washington Post a realizat o investigație despre modul în care  
se poate circula cu bicileta în orașele americane. Așa arată  
aceasta în capitala Washington DC.

legătura: http://www.washingtonpost.com/blogs/wonkblog/wp/2015/04/01/bleak-maps-of-how-cities-look-using-only-their-bike-lanes 
/

# LEGĂTURI

Arhitectură rebelă. Un documentar în 6 epizoade realizat de Al  
Jazeera despre arhitecți care folosesc ahitectura și designul ca  
forme de activism și rezistență în timpuri de criză socială,  
politică, urbană și de mediu. Epizoadele povestesc cazuri din  
Vietnam, Nigeria, Spania, Pakistan, Israel/Teritoriile Ocupate și  
Brazilia.
filmul poate fi privit aici:http://www.aljazeera.com/programmes/rebelarchitecture/

Prelegerea lui Ovidiu Țichindeleanu „Spaţiul public Bucureşti”  
2007 din 5 februarie 2015 de la Academia de Muzică, Teatru și Arte  
Plastice, în cadrul ciclului de conferințe Aproprierea prin Artă a  
Spațiului Public.
legătură video: https://vimeo.com/123849376

Între 16-31 ianuarie la Paris a avut loc prima ediție a Festivalului  
Domeniului Public, un prilej de reflecție asupra bunurilor culturale  
(romane, poeme, muzică, artă) care aparțin domeniului public și  
asupra modului în care căpătăm acces la aceste bunuri.
legătură: http://festivaldomainepublic.org/

Biblioteca Urbană oferă texte despre oraș și spații publice.  
Majoritatea din ele rezultate ale conferințelor, dezbaterilor și  
expozițiilor organizate de Centrul de Cultură Contemporană din  
Barcelona.
legătură: http://publicspace.org/en/library

editor: Vitalie Sprînceană

Buletinul lunar SPAȚII PUBLICE este editat în cadrul programului  
Bibliotecii Spațiului Public cu susținerea Fundației Culturale  
Europene.





Vladimir US

CHIOSC   |   curator

http://chiosc.oberliht.com
http://zpatiu.wordpress.com/
https://chisinaulcivic.crowdmap.com/
http://chisineu.wordpress.com
http://bucuresti68.wordpress.com
http://plic.oberliht.com
http://www.facebook.com/Oberliht

Proiectul CHIOSC este realizat cu suportul financiar al Fundatiei  
Culturale Europene http://www.eurocult.org

--
"Oberliht" Young Artists Association
http://oberliht.com

tel/fax:	+ (373 22) 286317
email: 	vladimir at oberliht.org.md
.   .   .   .   .   .   .   .   .   .   .
https://lists.idash.org/cgi-bin/mailman/listinfo/oberlist
portal informational pentru arta si cultura din Moldova
information gateway for arts and culture from Moldova

-------------- next part --------------
An HTML attachment was scrubbed...
URL: </pipermail/oberlist/attachments/20150411/19eac41f/attachment-0001.html>


More information about the oberlist mailing list